circ sa fie, paine avem

iubesc sa ii vad, aud pe politicieni porcaindu-se in fata camerelor.
sunt de-a dreptul deliciosi, cand se acuza reciproc ca vor sa "dea bine pe sticla", dezvaluind unii despre ceilalti afaceri tenebroase.

sa te fereasca sfintii de banci

Pana la Dumnezeu, nu te mananca sfintii pe drum, ci bancile!
Nu am crezut asta, pana azi, cand am platit 30 lei numai pe comisioane restante ale contului curent. Si se mai vaita sarmanii bancheri ca au salarii mici! Daca aduna cate 10 lei de la fiecare cetatean dintr-o comunitate cat de mica, ce isi tine un card de bun-simt pentru orice eventualitate, a iesit un venit frumusel

"calorifere, calorifere"

De la o vreme incoace prin cartierul meu se aud la pranz strigate guturate: "calorifere, calorifere...". Mare mi-a fost mirare, cand respectivii colectori de calorifere vechi se opinteau pe scara mea cu un astfel de deseu. Ca niste gentlemani de altadata mi-au acordat prioritate la urcarea scarilor, asta n-am putut sa imortalizez, ar fi intrat la banuieli ca sunt vreun agent sub acoperire al Fiscului, dar va las spre delectare recolta din caruta

cantecul scorpiei

Diana bate pe Denisa?

incerc sa nu mai ma sinchisesc ori de cate ori cineva nou ma numeste "Diana", ar trebui sa imi iau comision de Paste, de cate ori am fost rebotezata. Volens-nolens, trebuie sa recunosc, Diana e mai comuna decat Denisa, atat de comuna (cunosc peste 20 de Diane, am probleme in a le inregistra numele de telefon)incat ador sa ma cheme Denisa, cel putin deriva de la Dionyssos, care a avut de-a face cu scumpii mei delfini.

povestea cu Ucenicul Vrajitor

Ce ma enerveaza cel mai tare la specia umana: spiritul de disculpare.
Replica suna cam asa: "Nu eu am poluat, nu eu, Aia au poluat planeta si de aia sunt verile atat de toride". Si daca din categoria "Aia" fac parte si Eu?!
Nu sunt ipocrita sa spun ca venerez miscarea anti-poluare, incerc pe cat posibil sa fiu ecologica la mine acasa

cerul nu e chiar atat de gri

am uitat numarul diminetilor, in care ma trezesc neputincioasa, dar zambetul tau face minuni: imi aduce aminte ca nu a venit timpul sa dezertez,nu inca...

tot mai aproape

tot mai aproape, asta simt cand ma uit la stiri...si mai simt ca mayasii o sa aiba un pic de dreptate si in privinta lui 2012.
sunt constienta ca existe marje de erori, dar se aproprie Ziua Schimbarii.
niciodata nu mi-am imaginat Apocalipsa cu dracusori si cazane clocotitoare, traind zilele crizei imi dau seama ca razboiul si osanda e in sufletul fiecarui om: sa vrei sa faci mai mult si sa fii legat de maini, picioare si gand- cam asta e Apocalipsa.
momentul 2012 e rezultatul actiunilor noastre, nimeni nu a distrus planeta decat Omul, nici alinierea galactica, stelara sau solara...cum era povestea cu Ucenicul-vrajitor?!

lacrimi de traducator

Prietenii mei, cand am zis ca ma las de presa pentru traduceri, m-au facut nebuna.
De fapt sunt chiar mandra de pasul facut, nu castig mult, nu sunt vedeta ca alta data, dar imi vine sa plang cand vad ca oameni din lumea asta inteleg ce vreau sa spun in engleza si imi lauda articolele.
E un sentiment ciudat, cald, reconfortant,pe care nu mi l-as fi imaginat niciodata

Niste exemple, pentru ca microbul presei nu m-a parasit niciodata si nu cred ca ma va parasi vreodata:


Eddie says:
August 7, 2010 at 2:55 pm (Edit)

This is so cool! I had no idea that there was a Spiderman game launched on the market. From what I could tell from the pictures in your article, the graphics of this game are simply amazing. Do you have any idea or clue about system requirements? I am pretty sure you need a top notch graphics card and tons of RAM to play this game at good frame rates.


lala says:
August 7, 2010 at 3:06 pm (Edit)

Awesome game! I simply fell in love with Torchlight ever since the first minutes of game play. There was something particularly special about this game and its graphics. The game looked childish and yet the missions were worthy of a fantasy game. And besides, I found it quite complex and it didn’t even take up too much disk space. Not to mention that my trusty companion named Tiger made the game a lot more fun. Can’t wait for Torchlight 2!!

la urma urmei, a traduce e un fel de-a face presa pentru cei care nu vorbesc limba ta

poate am o karma proasta

carevasazică, prima creatură depresivă de pe lumea asta a fost Pasărea Phoenix, altfel nu s-ar fi incinerat din proprie voinţă, nu-i aşa?!

masacrul delfinilor

cica suntem o specie evoluata, halal omenire!

aviz lingvistic

cica "den", numele meu de alint, inseamna viziuna...ce-am mai ajuns!

http://www.ldoceonline.com/dictionary/den

MM

Refuz sa scriu sau sa comentez despre Madalina Manole. Mi-e scarba de tam-tam-ul de la tv despre ce a fost si ce a fost. Moartea e un fenomen personal. Punct.

notele pe Facebook

A devenit o moda sa iti etalezi notele pe Facebook, sa vada toata lumea ce invatacel esti. Daca ar fi sa imi adun toate carnetele de note, din clasa I pana in prezent, cred ca as dobori recordul de pe reteaua de socializare. Dar ii las pe altii sa se amageasca prin eticheta visata, eu sunt preocupata de lucruri mai serioase. Cum spune englezul: make a living, darling, make a living...

rusinica

Am crezut ca nu aud bine, dar mi-au confirmat doi prieteni: astazi Liana Stanciu, pentru care am o reverenta de simpatie, a pronuntat "status cuo", de la status quo.Cale lunga, doamna Stanciu, cale lunga...

la multi ani, Jewel!

perfect valabil si pentru mine: Goodbye, Denisa in Wonderland...

je t`aime

milonga sentimental

mai vechi=mai valoros

in ultima vreme, ma relaxez, depanand dupa cantece vechi.
iata un exemplu de lacrimi albastre...

zi frumoasă ca mine

pe 24 mai, împlinesc mirobolanta vârstă de 24 ani.
nu e nevoie să îmi scriu nici un wishlist ("listă de cadouri aşteptate" sună prea straniu în română, oricât de cârcotaşă aş fi), ştiu că o să primesc tot ce îmi doresc, plus bonusuri

fa male, male da morire senza te

ma mut in Patagonia

când mă apucă dracii pe România, ameninţ că mă mut în Patagonia, la aer curat, singurătate şi peisaje ameninţătoare. bineînţeles că nimeni nu mă crede, îmi iubesc prăfuita şi adormita ţară.
şi totuşi cine ar vrea să vină cu mine în Patagonia?! cică nici indigeni nu mai sunt pe acolo, or fi avut politică bună ca a noastră şi au plecat în altă parte (eh, trebuie să aflăm Patagonia ce Patagonie are!!!)

depesa de la Colibasi

Râmnicu- Vâlcea este ca un sat fără câine, de când şi-a văzut primarul întemniţat la Colibaşi. De când cu alegerile pentru viitorul edil, peţitorii Primăriei se întrec în strategii- unele mai ilare, altele mai neinspirate, fiecare cu a lui creativitate.
Partidul, din care făcea parte Mircia Gutău, se străduieşte să nu piardă tronul şi l-a propulsat pe unul dintre viceprimari în competiţia electorală. Până aici ecuaţia pare cât se poate de normală, numai că scoaterea la înaintare a lui Romeo Rădulescu frizează ridicolul în punctele esenţiale.
Săptămâna aceasta vâlcenii au primit în căsuţa poştală o scrisoare de la Colibaşi cu dedicaţie de încurajare pentru candidatul pedelist. Pentru cine vrea să gândească dincolo de aparenţe, e imoral să pretinzi că poţi sprijini electoral un personaj politic, fiind întemniţat. Dar Mircia Gutău ne asigură cu generozitate în respectiva epistolă că soluţie mai bună pentru Râmnic, pentru proiectele pe care le-a demarat înainte de nefericitul episod, nu poate fi decât Romeo Rădulescu. La urma urmei, sloganul campanei este „Să continuăm împreună!”, aşadar Mircia + Romeo = succes.
Simbioza aceasta ar fi o nimica toată, dacă nu ai rămâne stupefiat cum se poate ghida stuff-ul de campanie după soare. Mai nou, PDL-ul oferă pixuri şi brichete într-un portocaliu vecin cu galbenul peneliştilor. Din câte îmi aduc eu aminte, una din regulile de aur în politică era să nu te confuzi cu atributele concurenţei, dar poate se pregăteşte o întoarcere la matcă şi noi, muritorii de rând, nu o sesizăm…

pass me to your side

Jewel nu e absolventa de Oxford, dar te face sa gandesti dincolo de aparente prin versurile ei. apropro, canta live!

gypsy mania

ma trezesc dimineata cu melodia asta in cap. la urma urmei, nu e nimic special in ea, Shakira a mai povestit despre taramul de sub hainele lui, doar ca in 2010 si-a scos muzicuta de la naftalina si suna demential de bine.

Martisorul a obosit

din an in an mă aştept să văd creativitate la comercianţii de mărţişoare, în buna tradiţie a ceea ce se numeşte Asociaţie Familiară.
de fapt, din an în an mărţişorul oboseşte, revăd aceleaşi modele de bubureze aterizate pe o frunză, aceiaşi coşari din plastic, aceleaşi inimi transparente. ca să nu fiu nedreaptă, nici delfinii dragi sufletului meu nu au cunoscut transformări estetice.
mă întreb aşa retoric cât de greu este să faci un mărţişor în casă şi cred că într-un final o fac şi experimentul acesta.

ghici ghicitoarea mea

Un înger se prăbuşeşte în mijlocul unei furtuni drept în ograda unui ţăran. La început, îngerul e adorat, curioşii trebuie să plătească o taxă de intrare pe proprietatea ţăranului, dacă vor să îl vadă pe înaripat. După un timp, îngerul e mutat în curtea găinilor, nu mai prezenta interes...

Gabriel Garcia Marquez


O abaţie în care o carte antică despre râs e interzisă, o tânără se dăruieşte călugărilor pentru o inimă de bou sau alte măruntaie, gelozii şi crime, iar abatele tolerează toate nelegiurile din ceea ce ar trebui să fie Casa Domnului.

Umberto Eco

de veghe in lanul ingerilor

şi eu visam să fiu de veghe în lanul de secară, dar am rămas de veghe într-un lan de realitate

mai demn decât toată presa

Am refuzat să mai citesc azi ziarele şi să mai urmăresc vreun jurnal de ştiri. Nu am fost niciodată fana lui Mircia Gutău, dar nu pot să nu mă apreciez atitudinea lui demnă în faţa taifunului ce l-a prins tocmai în mijlocul său.
"Edilul penal","Gutău după gratii" şi circul poate continua. Vânătorii de rating au uitat câteva lucruri esenţiale: trebuie să întrebi şi în rândul politichiei locale cum va afecta posibila lui condamnare mutările de şah, trebuie să ţii cont ca om că şi omului Mircia Gutău i-a murit un frate şi nu are nici un chef să sară presa pe el la ora 6 dimineaţa şi, în ultimul rând, demnitatea cu care se prezintă întemniţat în faţa camereleor de filmat.
În Râmnicu- Vâlcea vorbim de un mit GUTĂU, de genul Klaus Johannis, dar nu ştiu cât de imperturbabil ar fi edilul Sibiului într-o astfel de situaţie.

Orfeu in Infern

Orfeu nu e un manelist! doar s-a scufundat in Infernul unei Românii, care nu mai citeşte nici măcar enciclopedii electronice.
I-am explicat unui românaş care e povestea cu Orfeu, dar, tare mi-e teamă că, aşa cum el a crezut că e vreun manelist, se va trezi un aspirant- la gloria duşmanilor şi a bănetului aruncat de la fereastră fără număr- să îşi ia nume de scenă chiar Orfeu...

essai sur toi

te traduc in o mie de cuvinte si tot nu iti gasesc sensul, care m-a fascinat...

propozitie despre tine

tristeţea ta e tristeţea mea!

din lecturi adunate

De cand ma stiu, am umplut pagini de citate din cartuliile, pe care le citeam. Astazi am intrat intr-o librarie, am rasfoit o editie a Aforismelor lui Blaga si mi-au cazut ochii peste un citat superb, cel care va deschide rubrica aceasta:

1. Amorul este sănătate divină (Lucian Blaga)

2. Nici un cocoş de pe lume n-a bănuit şi nu va bănui vreodată că omul mănâncă găini. Dacă cocoşul dumitale ar fi inteligent, în loc să vină când îi arunci pâine, şi-ar lua lumea în cap ca să nu devină borş (G. Călinescu)

3. Indoielile noastre sunt tradatori si ne fac sa pierdem lucrurile bune pe care le-am putea castiga din cauza fricii de a incerca (William Shakespeare)

4. Poate că de la singurătate încolo începem noi înşine (Constantin Noica)

5. Inima cunoaşte raţiuni, pe care raţiunea nu le cunoaşte (Blaise Pascal)

6. Tăcere, te cunosc din auzite?! (Maurice Blanchot)

7. Omul civilizat este produsul schimbului şi a comerţului, iar misiunea sa istorică este de a transforma pământul în paradis şi semenii săi în îngeri (Ion C. Brătianu)

8. Moartea este un fenomen simplu în natură, dar pe care omul îl transformă în ceva (Marin Preda)

9. Dacă nu ştii în ce port vrei să ajungi, nici un vânt nu este favorabil (Seneca)